Superioritate

"De când e lumea şi pământul, există o categorie sufletească de oameni puşi pe capătuială, pentru care banul e mai presus de orice, e singura valoare în care cred şi căreia i se închină, pentru că banul e cel mai bun prieten, cel mai bun protector, el n-are miros şi deschide toate uşile. Şi cum omul, spre deosebire de animale, mănâncă mai mult decât pentru a-şi astâmpăra foamea, bea mai mult decât pentru a-şi astâmpăra setea, face amor nu numai pentru a-şi reproduce specia, ucide cu premeditare, fără să-şi mănânce prada, acumulează mai mult decât ar avea nevoie chiar pentru un trai îmbelşugat, e rapace, pentru că acumularea îi dă senzaţia de siguranţă şi de superioritate asupra altuia. Asta dovedeşte cât de puţin evoluează mentalitatea oamenilor."
Ileana Vulpescu

Se aplică într-adevăr această caracterizare omului modern? Din nefericire da. Poate că sunt vestitele excepţii. Poate sunt mai mulţi decât credem. Poare că aceia care nu sunt aşa reprezintă sursa exploatată, mai mult sau mai puţin, de cei care nu se mulţumesc cu puţin. Dar oare e un lucru rău să nu te mulţumeşti cu puţin? Răspunsul evident e, bineînţeles, nu. Întotdeauna este bine să perseverezi, să nu te complaci într-o situaţie banală doar pentru că e comodă şi pentru că îţi este greu să îţi asumi riscuri. Dar de aici până la exagerare e un pas mic. A vrea mereu mai mult şi a încerca să obţii ceea ce vrei indiferent de mijloace are ca rezultat o viaţă superficială, lipsită de bucuriile mici, de sănătatea spirituală. Cu toate acestea, astfel de indivizi stăpânesc marea parte a societăţilor din ziua de azi.